Istoric

Condițiile prielnice din zona au determinat existența unor așezări umane încă din timpurile vechi pe teritoriul comunei Pecineaga
     Descoperirile arheologice, între care menţionăm o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând din secolul al IV-lea e.n, precum şi a unor monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători a unor urme de epocă elenistica, atestă continuitatea de locuire. Legendele din bătrâni spun că a existat pe teritoriul comunei şi o mânăstire greceasca.
     Numele turcesc al comunei era Gherenghic sau Gheringhic (însemnând “nu te apropia mireasă”) şi provine dintr-o legenda turcească. Cei mai vechi locuitori ai aşezarii erau turci şi tătari, localitatea fiind atestată în 1857 de prezenţa unor tătari crimeeni. În 1923, numele a fost schimbat în Pecineaga.
     În perioada 1933-1940, comuna s-a numit I.G.Duca, în onoarea politicianului român care a avut în zonă o moşie în satul Vânători.

Locuitorii de etnie turcă preponderenţi la un moment dat au scăzut ca număr în timp, fiind înlocuiţi de mai multe valuri de colonizări cu populaţie românească. Primii colonişti care au venit au fost mocanii (1882-1883) veniţi din Transilvania. Mocanii constituiau un izvor de venituri, fiind crescători de animale. Al doilea val de colonişti au fost plugariidin Brăila (1884). Din judeţul Brăila au venit în comuna Pecineaga 30 de familii primind 40-60 ha de pământ şi s-au aşezat în partea de apus a satului. Al treilea val de colonişti (1884) au venit din Râmnicul-Sărat. Ei au fost împropietăriţi cu 25 ha. de pământ si s-au aşezat în mijlocul satului.
În 1904 a fost împroprietărită familia Mărgărit veteran de război, din Războiul de Independența a României de la 1877 şi a primit 8 ha. de pământ. În 1936 au venit 100 de familii din Oltenia şi judeţul Tulcea primind câte 9 ha. de pământ. Aceşti colonişti s-au aşezat în partea de răsărit a satului.

În urma colonizării comunei se păstrează în memoria locuitorilor acesteia, prin împărţirea localitaţi în zone cum ar fi: Valea-Vrabia, Coloniştii Băjinari şi Vechii.
Primăria a luat ființă în anul 1882, iar clădirea a fost reconstruită în anul 1923 și în 1926 .
Prima scoală primară de patru ani a fost constituită în anul 1893.
Ulterior, prin creşterea numărului de locuitori datorită unui puternic val de colonizare în anii 30 ai secolului trecut, a fost construit un al doilea local pentru şcoală cu două săli de clasă, în 1964 a fost data dată în folosinţă o nouă şcoală cu cinci săli de clasă, incluzînd şi trei laboratoare. În trecut, locuitori de etnie tătară din comună au avut şi o şcoala pe lângă geamie. În perioada anilor 1950 în şcoala tătară a funcţionat grădiniţa.

Personalități locale

Viceamiral

Niculae Postoli (n.1946 – d.2007)

I Date personale: S-a născut la data de 19 mart. 1946, în comuna Pecineaga, judeţul Constanţa şi a decedat la data de 28 oct. 2007.

II Studii: A absolvit cursurile Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (1964), Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de Marină (august 1968), Academiei Militare (1979), precum şi cursurile de comandant de navă, comandant de unităţi de nave, post-academic de marină şi Colegiul Naţional de Apărare (1995).

III Grade: Locotenent (1968), locotenent-major (1972), căpitan-locotenent (1977), căpitan de rangul 3 (1982), căpitan de rangul 2 (1988), căpitan de rangul 1 (1990), contraamiral (decembrie 1994) şi viceamiral (31 mai 2001).

IV Carieră: A activat în funcţiile de comandant de unitate de luptă navigaţie pe dragorul de bază 13 din Divizionul 146 Dragoare de Bază (1968-1970), specialist cu navigaţia la Divizionul Nave Auxiliare (1970-1974), comandantul N.S. 116 (1974-1976), comandantul Grupului de Nave Auxiliare (1976-1977), şef de stat-major al Divizionului 146 Dragoare de Bază şi Puitoare de Mine (1979-1988), comandant al Divizionului 146 Dragoare de Bază şi Puitoare de Mine (1988-1989), şef de stat-major al Diviziei 42 Maritime (1989-1994), şef de stat-major al Flotei Maritime (1994-1996) şi comandantul Flotei Maritime (1996-2001).

V. Afilieri: A participant la întocmirea unor manuale şi lucrări de pregătire marinărească şi de specialitate. A fost membru al Ligii Ofiţerilor din Marina Militară şi membru fondator al „Clubului Amiralilor”.

VI Distincţii / Decoraţii: I-au fost acordate medaliile şi ordinele ofiţerilor pentru vechime în serviciul militar şi Ordinul naţional „Serviciul credincios” în grad de ofiţer în anul 2000.

Contraamiral de flotilă (r)

Petrică Stoica

I. Date personale:
• Născut la 6 februarie 1950 în comuna Pecineaga, judeţul Constanţa
• Căsătorit, are un copil.

II. Studii:
• Şcoala Militară Superioară de Marină, promoţia 1973;
• Academia Militară Generală, Facultatea de Marină, 1983;
• Colegiul de Război, 2001.

III. Grade militare:
• Locotenent, 1973;
• Contraamiral de flotilă, 2003.

IV. Funcții îndeplinite:
• Comandant Serviciu de luptă Radiolocaţie şi Transmisiuni pe Vânătorul 33 din Divizionul 339 Vânători de Submarine, 1973-1975;
• Specialist transmisiuni în statul major al Divizionului 146 Dragoare de Bază, 1975-1978;
• Comandant de navă din Divizionul 146 Dragoare de Bază, 1979-1981;
• Şeful Statului Major al Divizionului 126 Vedete Torpiloare, 1983-1984;
• Ofiţer în Secţia Operaţii a Statului Major al comandamentului Marinei Militare, 1984-1985;
• Ofiţer în Secţia Luptă Radioelectronică şi Mascare din Direcţia Operaţii a Marelui Stat Major, 1985-1986;
• Şeful Statului Major al Divizionului 84 Vedete Torpiloare, 1986-1990;
• Comandant al Divizionului 81 Vedete Torpiloare 1990-1994;
• Comandant al Divizionului 93 Vedete Torpiloare, 1994-1996;
• Şeful Statului Major al Brigăzii 29 Vedete Torpiloare, 1996-2000;
• Comandant al Şcolii de Maiştri Militari de Marină „Amiral Ion Murgescu”, 2000-2002;
• Locţiitor al comandantului Comandamentului Operaţional Naval, 2003-2006;

V. Decorații:
• Ordinul „Meritul Militar” clasa a III-a, a II-a, I-a;
• Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de cavaler;
• Medalia „Meritul Militar” clasa a III-a, a II-a, I.

VI. Momente importante:
• Pe timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 a comandat un grup de vedete torpiloare şi vedete purtătoare de rachete, cu care a executat misiuni de cercetare şi patrulare pentru identificarea navelor care navigau prin zona noastră maritimă.
• A fost comandantul marşului Navei Şcoală „Mircea cel Bătrân” în anul 2004, care a participat la regata „TALL SHIPS CHALLENGE 2004” desfăşurată pe coasta de est a SUA şi Canada, parcurgând 15.000 mile marine şi vizitând 13 porturi în 160 zile.

Cântăreața de muzică ușoară

Angelea Similea

Sculptorul Popular

Bălan Marin

Vocea artistei a fost descrisă de specialiști ca fiind „un glas vibrant, profund, cu o întindere muzicală inconfundabilă, cu un timbru vocal specific, o voce inimitabilă”, dar și „de neînlocuit” și „o voce cu nuanțe de cristal, cu un timbru aparte, inconfundabil.” Versurile celor mai multe compoziții interpretate de Angela Similea, la fel ca cele pe care le interpretau alți soliști din perioada anilor 1980 sunt pline de sensibilitate și poezie.

În Comuna Pecineaga locuiește Bălan Marin, un om pasionat de arta, sculptor popular. Acesta și-a transformat casa într-un „muzeu”, în ograda lui găsindu-se numeroase sculpturi realizate manual și alte obiecte colecționate, foarte interesante, cu vechime și de peste 100 ani. Lucrarea lui de referință se află la intrarea în ogradă, unde a sculptat 27 de figurine reprezentând fiecare în parte, țăranul țării respective ce făcea parte din UE la momentul executării lucrării.